Adunarea apostolică
Adunarea Apostolică de ziua a șaptea
Adunarea Apostolică de ziua a șaptea
Adunarea Apostolică de ziua a șaptea
Adunarea Apostolică de ziua a șaptea
Adunarea Apostolică de ziua a șaptea
Ce este sufletul?

Corneliu Buhai

07 mai 2023

Ce este sufletul?

Este sufletul nemuritor? 

 

Pentru răspuns, fireşte, ne întoarcem la descrierea creării primului suflet omenesc, Adam, pe care o găsim în Geneza capitolul 2 versetul 7:

 

“Dumnezeu a făcut pe om din ţărâna pământului.”

 

Corpul lui Adam a fost format din elementele pământului. El avea ochi, urechi şi gură, dar până la un moment dat n-avea capacitatea de a vedea, a auzi sau a vorbi.

 

Apoi Dumnezeu i-a suflat în nări suflare de viaţă. Remarcaţi, Biblia nu spune că Dumnezeu i-a suflat în nări un suflet. Ceea ce spune Cuvântul este că Dumnezeu “i-a suflat în nări suflare de viaţă”, spiritul sau puterea vieţii.

 

Şi care a fost rezultatul? Oare găsim noi ideea că Adam avea acum un suflet în el? Nu, aflăm că el “a devenit un suflet viu” fiindcă Creatorul “i-a suflat în nări suflare de viaţă”. Cu alte cuvinte, sufletul nu este corpul, nici nu este spiritul vieţii; dar ca să fie un suflet viu trebuie să aibă atât corp cât şi spiritul vieţii Zah.12:1.


Adam avea acum capacitatea să vadă, să audă, să vorbească, să gândească, să umble şi să muncească. El era acum o fiinţă simţitoare, o fiinţă înzestrată cu capacitate senzorială; şi astfel cea mai bună definiţie a unui suflet viu pe care cineva o poate da este că acesta este o fiinţă simţitoare.

 

Se poate obiecta că o asemenea definiţie ar include şi animalele inferioare, şi că Scripturile nu învaţă că animalele inferioare sunt suflete.

 

Dar Cuvântul lui Dumnezeu vorbeşte despre animalele inferioare că sunt suflete, deşi este cumva neclar în traducerea noastră.

 

Când cuvintele evreieşti nefeş şi caia (suflet viu) sunt utilizate cu referire la animalele inferioare, ele nu sunt niciodată traduse “suflet” (cu o singură excepţie, şi anume, în Numeri 31:28) îşi în Biblia românească, traducerea literală nouă, 2001 — n. e.ş, ci “vieţuitoare” sau “creaturi vii”, sau o altă expresie de felul acesta; pe când aceleaşi cuvinte, când apar cu referire la fiinţele umane, sunt traduse permanent “suflet” sau “suflet viu”.

 

Este sufletul nemuritor?


Foarte multe depind de aceasta. Dacă sufletul ar fi nemuritor, n-ar exista decât două posibilităţi: fie că toţi ar ajunge la fericire eternă cu Dumnezeu, fie că unii ar fi sortiţi la o eternitate de durere, oricare ar fi forma acestei dureri.

 

Dar, deoarece Biblia ne spune că unii vor fi mântuiţi, înseamnă că iubitul nostru Tată ceresc poate distruge sufletul.

 

Pe de altă parte, dacă iubitul nostru Tată ceresc poate distruge sufletul, El nu va cere să fie ignorată libertatea de voinţă a omului, după cum ar cere doctrina “Universalismului”, nici nu va fi silit să-i condamne pe răufăcătorii cu voia la durere veşnică. 

 

În Biblie nu există expresia “suflet nemuritor”. Acest lucru este uşor de constatat. Tot ce trebuie să faceţi este să luaţi o concordanţă completă, să vă uitaţi mai întâi la cuvântul “suflet” şi la fiecare cuvânt care înseamnă “suflet”, şi apoi la cuvântul “nemuritor” şi la fiecare cuvânt care înseamnă “nemuritor”, şi veţi afla că de la Geneza până la Apocalipsa nu există nici un verset care să declare că sufletul este nemuritor. 

 

Defunctul Dr. Thomas Clark, autorul unei cărţi numite “Gândul unei vieţi despre Cristos”, a oferit o mie de lire oricărei persoane care putea găsi expresiile “suflet nemuritor” sau “suflet veşnic” în Scripturile ebraice, greceşti sau engleze.

 

Dr. Thomas Clark a fost destul de sigur când a făcut această ofertă. Nimeni, n-a câştigat banii. W. E. Gladstone a scris privitor la această întrebare: “Nemurirea naturală a sufletului este o doctrină cu totul necunoscută Sfintelor Scripturi, şi care stă pe un plan egal cu o opinie filosofică ingenios susţinută, dar serios şi impresionant contestată … şi s-a strecurat în Biserică prin uşa din spate, ca să spunem aşa”. Şi aşa este.

 

Doctrina nemuririi naturale a sufletului nu este deloc învăţată de Scripturi; s-a strecurat în Biserică prin uşa din spate a filosofiei greceşti. 

 

S-ar putea pune întrebarea: Dacă Scripturile nu declară că omul are inerent în el un suflet “nemuritor” sau “veşnic”, declară oare Cuvântul lui Dumnezeu că sufletul este muritor, că sufletul poate să moară?

 

Cei care cred că sufletul este nemuritor, în general gândesc că Dumnezeu aşa a alcătuit sufletul încât nici El Însuşi nu poate să-l distrugă. Este aceasta adevărat? În Matei 10:28 citim că Dumnezeu este în stare să distrugă nu numai corpul ci şi sufletul în Gheenă. Acum să ne întoarcem la Ezechiel 18:4. Acolo citim:

 

“Iată, toate sufletele sunt ale Mele. După cum sufletul fiului este al Meu, tot aşa şi sufletul tatălui este al Meu. Sufletul care păcătuieşte, acela va muri”. 

 

Sufletul, fiinţa simţitoare este cea responsabilă pentru păcat, şi sufletul este, aşadar, cel care poartă pedeapsa păcatului, iar pedeapsa, după cum este scris, este fără îndoială moartea. Sufletul care păcătuieşte va muri “fiindcă plata păcatului este moartea” — nu chinul veşnic. Romani 6:23. 

Odată ce înţelegem aceasta, multe din declaraţiile Bibliei devin clare. Multe pasaje neclare înainte, devin acum clare.

 

În 1 Timotei 6:15, 16 citim: “… Împăratul celor care împărăţesc şi Domnul celor care stăpânesc, singurul care are nemurirea”. După ce citim aceasta nici unul dintre noi să nu spunem că noi avem nemurirea, când Biblia declară atât de clar că numai Împăratul împăraţilor o are. 

 

În Romani 2:7 (traducerea Cornilescu), apostolul se referă la cei care caută glorie, onoare şi nemurire. Pentru a ilustra: consider că am în mână un ceas şi dacă aş spune, “îmi caut ceasul”, voi aţi spune că ceva nu e în regulă cu mintea mea. De ce? Pentru că aş căuta ceva ce deja am.

 

Dar mulţi creştini spun că ei sunt nemuritori, şi totuşi ei caută nemurirea! În 1 Corinteni 15:53, 54 apostolul spune: “… ceea ce este muritor să se îmbrace în nemurire”. Dar noi nu putem să îmbrăcăm ceva ce deja avem! 

 

Nu, dragi prieteni, Cuvântul lui Dumnezeu este consecvent. El nu învaţă că nemurirea este posesia naturală a omului. Ceea ce spune este: “Plata păcatului este moartea, dar darul harului lui Dumnezeu este viaţa veşnică, în Isus Hristos, Domnul nostru”.

 

Noi nu avem în noi viaţă veşnică, în mod inerent, ci ne este oferită prin Isus Cristos, care S-a dat pe Sine Însuşi o răscumpărare pentru păcatele noastre. Dacă avem credinţa necesară în Dumnezeu, noi vom fi răsplătiţi cu darul vieţii veşnice, la timpul Său potrivit. Aceasta este ceea ce ne spune psalmistul:

 

DOMNUL păzeşte pe toţi cei care Îl iubesc şi nimiceşte pe toţi cei răi” (Ps. 145:20).

 

El nu-i va păstra pe cei răi indiferent de condiţii. 

 

Unii îşi imaginează că dacă se va demonstra falsitatea doctrinei nemuririi naturale a sufletului, temelia credinţei creştine va cădea. Dar nu acesta este cazul nicidecum.

 

Pretutindeni în Scripturi suntem asiguraţi că speranţa noastră întro viaţă viitoare depinde, nu de o presupusă nemurire inerentă, ci de o înviere a morţilor. Faptele Ap. 24:14, 15; 1 Corinteni 15. 

 

Multora li s-ar putea părea ciudat că această idee a nemuririi sufletului a devenit atât de răspândită, deşi este atât de opusă învăţăturilor Scripturii.

 

Pe vremea când oamenii gândeau că datoria lor era să tortureze pe ceilalţi care se deosebeau de ei în privinţa credinţei religioase, Biserica a adoptat această învăţătură a filosofilor greci; şi au adoptat-o fiindcă ea ajuta la spijinirea doctrinei chinului veşnic. 

 

Argumentul obişnuit prezentat pentru a susţine teoria sufletului nemuritor este că o mică parte din Dumnezeu a fost suflată în Adam. Dacă cei care susţin această teorie ar judeca bine ce implicaţii are argumentul lor şi ce concluzie rezultă în mod firesc din acest argument, ar vedea că nu este posibil să fie adevărat.

 

Ei nu trebuie să uite că nu corpul, ci sufletul este cel responsabil pentru păcat. Dacă sufletul este o mică parte din Dumnezeu, atunci această parte mică este responsabilă pentru păcat şi poate să ajungă sub sentinţa condamnării veşnice. 

 

Unii, remarcând că afirmaţia din Geneza 2:7, în legătură cu faptul că Dumnezeu a suflat suflare (spirit) de viaţă în nările omului, se deosebeşte de descrierea creării animalelor inferioare, cred că nu sufletul, ci spiritul este o mică parte din Dumnezeu, şi că de aceea nu sufletul, ci spiritul este nemuritor.

 

Aceştia nu observă că în Geneza capitolul 7 versetul 22 spune că şi animalele inferioare au spiritul vieţii în nările lor. De aceea, cei care caută să dovedească faptul că omul este nemuritor, vor dovedi şi că animalele inferioare sunt nemuritoare.

 

Acelaşi argument li se aplică şi celor care caută să dovedească nemurirea naturală a omului prin imposibilitatea distrugerii materiei şi conservarea energiei. Dacă acestea sunt dovezi ale nemuririi omului, atunci ele ar fi dovezi şi ale nemuririi fiecărui animal şi a fiecărei plante.

 

Cu siguranţă nici un om rezonabil nu crede că animalele inferioare şi plantele sunt nemuritoare! 

Am aflat că cea mai bună definiţie a sufletului este că el este întreaga fiinţă simţitoare - vie. Partea dominantă a fiinţei este mintea, voinţa, dar aceasta nu poate exista fără organism.

 

În consecinţă, deşi într-un sens limitat sufletul poate fi descris ca mintea, voinţa, eul conştient, totuşi eul trebuie să aibă un corp de vreun fel.

 

Am aflat, de asemenea, că nu există nici un verset în Biblie care să afirme că sufletul este nemuritor, ci că, dimpotrivă, Cuvântul lui Dumnezeu învaţă clar că sufletul care păcătuieşte acela va muri.

 

Scris de Corneliu Buhai

Ce este sufletul?
27 februarie 2024
,,Cumpără adevărul…” ,,...şi nu-l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.” (Proverbe 23:23) Cititorule drag, poate ţi-a trebuit multă răbdare pentru a parcurge paginile acestei cărţi, iar acum, fiind la semaforul unei
27 februarie 2024
Spre ,,credinţa sfinţilor” ,,Învaţă pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze şi când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea.” (Proverbe 22:6) Eram prin clasa a treia,

ULTIMELE POSTĂRI DE PE BLOG

Abonează-te la newsletter!

Mă abonez
Mă abonez
Formularul a fost expediat - îți mulțumesc.
Te rugăm să îndeplinești toate câmpurile obligatorii!
Adunarea apostolică

DRAGOSTE

NĂDEJDE

CREDINȚĂ

Adunarea Apostolică Sabateriană  Copyright 2023

Adunarea apostolică