Romani 15:4 "Şi tot ce a fost scris mai înainte a fost scris pentru învăţătura noastră, pentru ca, prin răbdarea şi prin mângâierea pe care o dau Scripturile, să avem nădejde."

Legământul avraamic - firul continuu

2 Timotei 3:16 "Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire”

1Petru 2:18-19 ”Şi avem cuvântul prorociei făcut şi mai tare; la care bine faceţi că luaţi aminte, ca la o lumină care străluceşte într-un loc întunecos, până se va crăpa de ziuă şi va răsări luceafărul de dimineaţă în inimile voastre.

Fiindcă mai întâi de toate, să ştiţi că nicio prorocie din Scriptură nu se tâlcuieşte singură. Căci nicio prorocie n-a fost adusă prin voia omului; ci oamenii au vorbit de la Dumnezeu, mânaţi de Duhul Sfânt”

Nota introductiva: Cum se intelege cuvantul Nou in greaca

*Neos= Nou (cu totul nou)

*Kaine (i) = Nou (Innoit). Acest termen apare in toate pasajele cand se vorbeste despre Legamantul cel nou. Ex. Luca 22:20; 1 Cor.11:25; Evrei 8:8, etc.

Legamantul Avraamic

Toate fagaduintele facute lui Avraam fac parte din Legamantul incheiat de Dumnezeu cu el si samanta lui dupa el.

Legamant vesnic

Geneza 17:7 "Voi pune legământul Meu între Mine şi tine şi sămânţa ta după tine, din neam în neam; acesta va fi un legământ veşnic, în puterea căruia Eu voi fi Dumnezeul tău şi al seminţei tale după tine."

Geneza 17:19 "Dumnezeu a zis: „Cu adevărat, nevasta ta, Sara, îţi va naşte un fiu; şi-i vei pune numele Isaac. Eu voi încheia legământul Meu cu el, ca un legământ veşnic pentru sămânţa lui

Psalm 105: 8-10 El Îşi aduce aminte totdeauna de legământul Lui, de făgăduinţele Lui făcute pentru o mie de neamuri de om, de legământul pe care l-a încheiat cu Avraam şi de jurământul pe care l-a făcut lui Isaac; El l-a făcut lege pentru Iacov, legământ veşnic pentru Israel, zicând: „Ţie îţi voi da ţara Canaanului ca moştenire care v-a căzut la sorţi.”

Psalmii 111:9 "A trimis poporului Său izbăvirea, a aşezat legământul Său în veci; Numele Lui este sfânt şi înfricoşat."

1 Cronici 16:15-18 Aduceţi-vă aminte totdeauna de legământul Său; de făgăduinţele Lui, făcute pentru o mie de neamuri de oameni, de legământul pe care l-a făcut cu Avraam şi de jurământul pe care l-a făcut lui Isaac; El l-a făcut o lege pentru Iacov, un legământ veşnic pentru Israel, zicând: „Îţi voi da ţara Canaanului ca moştenire care v-a căzut la împărţire.”

Invocarea fagaduintelor din Legamantul Avraamic pe vremea Legamantului Mozaic

Deuteronomul 6:3 "Ascultă-le, dar, Israele, şi caută să le împlineşti, ca să fii fericit şi să vă înmulţiţi mult, cum ţi-a spus Domnul Dumnezeul părinţilor tăi când ţi-a făgăduit ţara în care curge lapte şi miere."

Exodul 32:13 "Adu-Ţi aminte de Avraam, de Isaac şi de Israel, robii Tăi, cărora le-ai spus, jurându-Te pe Tine însuţi: „Voi înmulţi sămânţa voastră ca stelele cerului, voi da urmaşilor voştri toată ţara aceasta, de care am vorbit, şi ei o vor stăpâni în veac.

Deuteronomul 9:5 "Nu, nu pentru bunătatea ta, nici pentru curăţia inimii tale intri tu în stăpânirea ţării lor; ci din pricina răutăţii acestor neamuri le izgoneşte Domnul Dumnezeul tău dinaintea ta şi ca să împlinească astfel cuvântul prin care Domnul S-a jurat părinţilor tăi, lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov."

Deuteronom 7:8-9 "Ci, pentru că Domnul vă iubeşte, pentru că a vrut să ţină jurământul pe care l-a făcut părinţilor voştri, pentru aceea v-a scos Domnul cu mâna Lui puternică şi v-a izbăvit din casa robiei, din mâna lui faraon, împăratul Egiptului. ... El este un Dumnezeu credincios şi Îşi ţine legământul şi îndurarea până la al miilea neam de oameni faţă de cei ce-L iubesc şi păzesc poruncile Lui."

Deuteronomul 19:8 "Când Domnul Dumnezeul tău îţi va lărgi hotarele, cum a jurat părinţilor tăi, şi-ţi va da toată ţara pe care a făgăduit părinţilor tăi că ţi-o va da," Legamantul Avramic in cartile Noului Testament (Legamantul Innoit)

Luca 1:54 "A venit în ajutorul robului său Israel, căci Şi-a adus aminte de îndurarea Sa –Luca 1:55 "cum făgăduise părinţilor noştri – faţă de Avraam şi sămânţa lui în veac.

Luca1. 69-73 Şi ne-a ridicat o mântuire puternică în casa robului Său David, –cum vestise prin gura sfinţilor Săi proroci care au fost din vechime – mântuire de vrăjmaşii noştri şi din mâna tuturor celor ce ne urăsc! Astfel Îşi arată El îndurarea faţă de părinţii noştri şi Îşi aduce aminte de legământul Lui cel sfânt,( legamant la singular) potrivit jurământului prin care Se jurase părintelui nostru Avraam,"(Zaharia)

Faptele apostolilor 3:25-26 "Voi sunteţi fiii prorocilor şi ai legământului pe care l-a făcut Dumnezeu cu părinţii noştri, când a zis lui Avraam: „Toate neamurile pământului vor fi binecuvântate în sămânţa ta.Dumnezeu, după ce a ridicat pe Robul Său Isus, L-a trimis mai întâi vouă, ca să vă binecuvânteze, întorcând pe fiecare din voi de la fărădelegile sale.”(Petru)

Galateni 3:29 "Şi, dacă sunteţi ai lui Hristos, sunteţi „sămânţa” lui Avraam, moştenitori prin făgăduinţă."

Galateni 3.8-9,14 Scriptura, de asemenea, fiindcă prevedea că Dumnezeu va socoti neprihănite pe Neamuri, prin credinţă, a vestit mai dinainte lui Avraam această veste bună: „Toate neamurile vor fi binecuvântate în tine,,. Aşa că cei ce se bizuie pe credinţă sunt binecuvântaţi împreună cu Avraam cel credincios....pentru ca binecuvântarea vestită lui Avraam să vină peste Neamuri, în Hristos Isus, aşa ca, prin credinţă, noi să primim Duhul făgăduit."

Efeseni 2:12 "aduceţi-vă aminte că în vremea aceea eraţi fără Hristos, fără drept de cetăţenie în Israel, străini de legămintele făgăduinţei, fără nădejde şi fără Dumnezeu în lume." Hristos a întărit făgăduinţele.

Romani 15:8 Hristos a fost, în adevăr, un slujitor al tăierii împrejur, ca să dovedească credincioşia lui Dumnezeu şi să întărească făgăduinţele date părinţilor; Promisiunile facute lui Avraam in cadrul Legamantului au două teme de bază:

1. Lucruri legate de samanta lui Avraam

a. Mesia (Adevarata Samanta) Geneza 3:15 "Vrăjmăşie voi pune între tine şi femeie, între sămânţa ta şi sămânţa ei. Aceasta îţi va zdrobi capul, şi tu îi vei zdrobi călcâiul.” Galateni 3:16 "Acum, făgăduinţele au fost făcute „lui Avraam şi seminţei lui.” Nu zice: „şi seminţelor” (ca şi cum ar fi vorba de mai multe), ci ca şi cum ar fi vorba numai de una: „şi seminţei tale”, adică Hristos." (in cadrul legamantului) Galateni 3:19,,...până când avea să vină „Sămânţa” căreia Îi fusese făcută făgăduinţa,,

b. Poporul evreu (samanta naturala) Geneza 15:13 "Şi Domnul a zis lui Avram: „Să ştii hotărât că sămânţa ta va fi străină într-o ţară care nu va fi a ei; acolo va fi robită şi o vor apăsa greu, timp de patru sute de ani."

c. Credinciosii de peste veacuri (samanta speciala, fiii lui Avraam) Avraam tatal tuturor credinciosilor.

Romani 9:6-8. Dar aceasta nu înseamnă că a rămas fără putere Cuvântul lui Dumnezeu. Căci nu toţi cei ce se coboară din Israel sunt Israel; şi, măcar că sunt sămânţa lui Avraam, nu toţi sunt copiii lui Avraam; ci este scris:

„În Isaac vei avea o sămânţă care-ţi va purta numele. Aceasta înseamnă că nu copiii trupeşti sunt copii ai lui Dumnezeu; ci copiii făgăduinţei sunt socotiţi ca sămânţă. Galateni 4:28 Şi voi, fraţilor, ca şi Isaac, voi sunteţi copii ai făgăduinţei.,,

Romani 4:11-12... Şi aceasta, pentru ca să fie tatăl tuturor celor care cred, măcar că nu sunt tăiaţi împrejur; ca, adică, să li se socotească şi lor neprihănirea aceasta; şi pentru ca să fie şi tatăl celor tăiaţi împrejur, adică al acelora care, nu numai că sunt tăiaţi împrejur, dar şi calcă pe urmele credinţei aceleia pe care o avea tatăl nostru Avraam, când nu era tăiat împrejur.

2. Lucruri legate de mostenirea care a fost făgăduita lui Avraam si semintei lui Locatia A. Tara Canaan ,,...ridică acum ochii şi priveşte din locul în care eşti spre nord, şi spre sud, şi spre est, şi spre vest: pentru că toată ţara aceasta o voi da seminţei tale pentru totdeauna… umblă prin ţară... pentru că ţie ţi-o voi da” (Gen. 13:3, 14-17).

“Domnul a făcut un legământ cu Avraam şi i-a zis: Seminţei tale dau ţara aceasta, de la râul Egiptului până la râul cel mare, râul Eufrat” (Gen. 15:18).

Geneza 17:8 "Ţie, şi seminţei tale după tine, îţi voi da ţara în care locuieşti acum ca străin, şi anume îţi voi da toată ţara Canaanului în stăpânire veşnică; şi Eu voi fi Dumnezeul lor.” B. Lumea (" lumea viitoare despre care vorbim.") Evrei 2:5

Evrei 11:16 "Dar doreau o patrie mai bună, adică o patrie cerească. De aceea lui Dumnezeu nu-I este ruşine să Se numească Dumnezeul lor, căci le-a pregătit o cetate."

Romani 4:13 "În adevăr, făgăduinţa făcută lui Avraam sau seminţei lui, că va moşteni lumea, n-a fost făcută pe temeiul Legii, ci pe temeiul acelei neprihăniri care se capătă prin credinţă." Avraam nu trebuia să se aştepte să primească promisiunea în această viaţă – el avea să fie un “străin” pe acest pământ, chiar dacă avea să trăiască apoi acolo veşnic.

Pavel, inspirat fiind, a văzut clar făgaduițele către Avraam ca însemnând că acesta va moşteni întreaga lume. Scriptura ne aminteşte că Avraam nu a primit împlinirea fagaduintelor în timpul vieţii sale:

“Prin credinţă a venit (implicând o viaţă temporară) el în ţara făgăduinţei, ca într-o ţară care nu era a lui şi a locuit în corturi” (Ev. 11:9).

Suprema recunoaştere că îndeplinirea promisiunilor va avea loc în viitor a venit pentru Avraam atunci când a murit soţia lui; el a trebuit de fapt să cumpere o parte din tărâmul promis pentru a o îngropa (Fapte 7:16). Dumnezeu, “din ţara aceea nu i-a dat nimic în stăpânire, nici măcar o palmă de loc: ci i-a făgăduit că i-o va da în stăpânire” (Fapte 7:5).

Dar Dumnezeu Îşi ţine promisiunile. Va veni o zi în care Avraam şi toţi cei cărora li sa făcut această făgăduință vor fi răsplătiţi. Ev. 11:13, 39, 40 subliniază acest lucru: “În credinţă au murit toţi aceştia, fără să fi căpătat lucrurile făgăduite; pentru că Dumnezeu avea în vedere ceva mai bun pentru noi, ca să nu ajungă ei la desăvârşire fără noi”.

Analiza fagaduintelor Legamantului Legamantul Avramic nu poate fi desfiintat si nici fagaduintele lui(prin urmare ramane valabil fiind vesnic) el fiind doar ratificat (ce produce efecte) prin jerfa lui Mesia si rezultand prin aceasta Innoirea Legamantului.

Acest legamant fiind vesnic si pecetluit cu sangele lui Hristos continua si dupa perioada Evanghelica in Mileniu (Rom 11:25 etc.)

Galateni 3:16-17. Acum, făgăduinţele au fost făcute „lui Avraam şi seminţei lui.” Nu zice: „şi seminţelor” (ca şi cum ar fi vorba de mai multe), ci ca şi cum ar fi vorba numai de una: „şi seminţei tale”, adică Hristos.

Iată ce vreau să zic: un testament pe care l-a întărit Dumnezeu mai înainte, nu poate fi desfiinţat, aşa ca făgăduinţa să fie nimicită de Legea venită după patru sute treizeci de ani.(intarirea legamantului sa facut prin juramantul lui Dumnezeu din Gen.22:16-18)

Conceptele Legământului Avraamic regăsite in Legamantul cel nou (innoit) 1. Neprihanirea prin credinta (binecuvantare prin iertare)

Geneza 15:6 "Avram a crezut pe Domnul, şi Domnul i-a socotit lucrul acesta ca neprihănire." (idem si in Rom 4:3,9-11; Gal.3:6; vezi si Rom 3:28,30; etc)

Romani 3:21 "Dar acum s-a arătat o neprihănire pe care o dă Dumnezeu, fără lege – despre ea mărturisesc Legea şi Prorocii –" Unde marturisesc despre ea? Conceptul Paulin al neprihanirii prin credinta se fundamenteaza pe Scripturile vechi (Gen.15.6; Ps.32:1-2; Deut. 30.12-13 etc.) Neprihanirea prin credinta (iertare) fericire pentru Avraam,taiati imprejur si netaiati imprejur care au fost si sunt credinciosi .

Romani 4:6-12 (Psalm 32:1-2)Tot astfel, şi David numeşte fericit pe omul acela pe care Dumnezeu, fără fapte, îl socoteşte neprihănit.

„Ferice”, zice el, „de aceia ale căror fărădelegi sunt iertate şi ale căror păcate sunt acoperite! Ferice de omul căruia nu-i ţine Domnul în seamă păcatul!” Fericirea aceasta este numai pentru cei tăiaţi împrejur sau şi pentru cei netăiaţi împrejur? Căci zicem că lui Avraam credinţa „i-a fost socotită ca neprihănire.”

Dar cum i-a fost socotită? După sau înainte de tăierea lui împrejur? Nu când era tăiat împrejur, ci când era netăiat împrejur. Apoi a primit ca semn tăierea împrejur, ca o pecete a acelei neprihăniri pe care o căpătase prin credinţă, când era netăiat împrejur.

Şi aceasta, pentru ca să fie tatăl tuturor celor care cred, măcar că nu sunt tăiaţi împrejur; ca, adică, să li se socotească şi lor neprihănirea aceasta; şi pentru ca să fie şi tatăl celor tăiaţi împrejur, adică al acelora care, nu numai că sunt tăiaţi împrejur, dar şi calcă pe urmele credinţei aceleia pe care o avea tatăl nostru Avraam, când nu era tăiat împrejur. Romani 10:6-11

(Deut 30.12-13;)Pe când iată cum vorbeşte neprihănirea pe care o dă credinţa: „Să nu zici în inima ta: „Cine se va sui în cer?” (Să coboare adică pe Hristos din cer.) Sau: „Cine se va coborî în Adânc?” (Să scoale adică pe Hristos din morţi.)

Ce zice ea deci? „Cuvântul este aproape de tine: în gura ta şi în inima ta.” Şi cuvântul acesta este Cuvântul credinţei, pe care-l propovăduim noi. Dacă mărturiseşti deci cu gura ta pe Isus ca Domn şi dacă crezi în inima ta că Dumnezeu L-a înviat din morţi, vei fi mântuit.

Căci prin credinţa din inimă se capătă neprihănirea, şi prin mărturisirea cu gura se ajunge la mântuire, după cum zice Scriptura: „Oricine crede în El nu va fi dat de ruşine.”

Psalm 106:30-31 Dar Fineas s-a sculat şi a făcut judecată, şi astfel urgia s-a oprit. Lucrul acesta i-a fost socotit ca o stare de neprihănire, din neam în neam, pe vecie.(Fineas)

Evrei 11:7 "Prin credinţă Noe, când a fost înştiinţat de Dumnezeu despre lucruri care încă nu se vedeau, şi, plin de o teamă sfântă, a făcut un chivot ca să-şi scape casa; prin ea, el a osândit lumea şi a ajuns moştenitor al neprihănirii care se capătă prin credinţă." (Noe) Cei din vechime beneficiaza de iertarea pacatelor pe baza jertfei lui Hristos

(NTR) Evrei 9:15 De aceea, El este mijlocitorul unui nou legământ, pentru ca aceia care sunt chemaţi să poată primi moştenirea veşnică promisă, întrucât a avut loc o moarte care-i răscumpără din neascultările comise sub primul legământ.

Romani 3:25 Pe El, Dumnezeu L-a rânduit mai dinainte să fie, prin credinţa în sângele Lui, o jertfă de ispăşire, ca să-Şi arate neprihănirea Lui; căci trecuse cu vederea păcatele dinainte, în vremea îndelungii răbdări a lui Dumnezeu; 2. Invierea

Evrei 11:19 "Căci se gândea că Dumnezeu poate să învie chiar şi din morţi; şi, drept vorbind, ca înviat din morţi l-a primit înapoi."

Fapostolilor 26:6 "Şi acum sunt dat în judecată pentru nădejdea făgăduinţei pe care a făcut-o Dumnezeu părinţilor noştri" (invierea mortilor)

Matei 22:31-32 ,, Cât priveşte învierea morţilor, oare n-aţi citit ce vi s-a spus de Dumnezeu, când zice: „Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov”? Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii.” 3. Mostenirea (viata vesnica) Mostenirea vine din fagaduinta

Galateni 3:18 "Căci, dacă mostenirea ar veni din Lege, nu mai vine din făgăduinţă; şi Dumnezeu printr-o făgăduinţă a dat-o lui Avraam." Evanghelia propovăduită de Isus şi apostolii Săi nu diferea de cea înţeleasă de Avraam. Dumnezeu, prin Scripturi, “a vestit mai dinainte lui Avraam aceasta veste bună” (Gal. 3:8).

Dacă putem înţelege ce i s-a spus lui Avraam, atunci vom avea un tablou de bază al Evangheliei creştine. ,, Tatăl vostru Avraam a săltat de bucurie că are să vadă ziua Mea: a văzut-o şi s-a bucurat.” - Ioan 8:56 Mostenirea, viata (vesnica) si neprihanirea vin din fagaduinta Legamantul Avraamic prin credinta in Hristos.

Aceeasi fagaduinta a mostenirii,vietii si a neprihanirii oferita si neamurilor credincioase (mostenire comuna)

Galateni 3:15-22 ,,Fraţilor, (vorbesc în felul oamenilor) un testament, chiar al unui om, odată întărit, totuşi nimeni nu-l desfiinţează, nici nu-i mai adaugă ceva.Acum, făgăduinţele au fost făcute „lui Avraam şi seminţei lui.” Nu zice: „şi seminţelor” (ca şi cum ar fi vorba de mai multe), ci ca şi cum ar fi vorba numai de una: „şi seminţei tale”, adică Hristos.

Iată ce vreau să zic: un testament pe care l-a întărit Dumnezeu mai înainte, nu poate fi desfiinţat, aşa ca făgăduinţa să fie nimicită de Legea venită după patru sute treizeci de ani. Căci, dacă moştenirea ar veni din Lege, nu mai vine din făgăduinţă; şi Dumnezeu printr-o făgăduinţă a dat-o lui Avraam.

Atunci pentru ce este Legea? Ea a fost adăugată din pricina călcărilor de lege, până când avea să vină „Sămânţa” căreia Îi fusese făcută făgăduinţa; şi a fost dată prin îngeri, prin mâna unui mijlocitor. Dar mijlocitorul nu este mijlocitorul unei singure părţi, pe când Dumnezeu este unul singur.

Atunci oare Legea este împotriva făgăduinţelor lui Dumnezeu? Nicidecum! Dacă s-ar fi dat o Lege care să poată da viaţa, într-adevăr, neprihănirea ar veni din Lege. Dar Scriptura a închis totul sub păcat, pentru ca făgăduinţa să fie dată celor ce cred prin credinţa în Isus Hristos. Moştenirea pe temeiul neprihanirii prin credinţă vestita lui Avraam

Romani 4:13-16. În adevăr, făgăduinţa făcută lui Avraam sau seminţei lui, că va moşteni lumea, n-a fost făcută pe temeiul Legii, ci pe temeiul acelei neprihăniri care se capătă prin credinţă. Căci, dacă moştenitori sunt cei ce se ţin de Lege, credinţa este zadarnică, şi făgăduinţa este nimicită; pentru că Legea aduce mânie; şi unde nu este o lege, acolo nu este nici călcare de lege.

De aceea moştenitori sunt cei ce se fac prin credinţă, pentru ca să fie prin har, şi pentru ca făgăduinţa să fie chezăşuită pentru toată sămânţa lui Avraam: nu numai pentru sămânţa aceea care este sub Lege, ci şi pentru sămânţa aceea care are credinţa lui Avraam, tatăl nostru al tuturor,

Galateni3:29 Şi, dacă sunteţi ai lui Hristos, sunteţi „sămânţa” lui Avraam, moştenitori prin făgăduinţă.

Evrei 6:12-20... aşa încât să nu vă leneviţi, ci să călcaţi pe urmele celor ce, prin credinţă şi răbdare, moştenesc făgăduinţele. Dumnezeu, când a dat lui Avraam făgăduinţa, fiindcă nu putea să Se jure pe unul mai mare decât El, S-a jurat pe Sine însuşi şi a zis: „Cu adevărat te voi binecuvânta şi îţi voi înmulţi foarte mult sămânţa.”

Şi astfel, fiindcă a aşteptat cu răbdare, a dobândit făgăduinţa. Oamenii, ce-i drept, obişnuiesc să jure pe cineva mai mare; jurământul este o chezăşie care pune capăt oricărei neînţelegeri dintre ei.

De aceea şi Dumnezeu, fiindcă voia să dovedească cu mai multă tărie moştenitorilor făgăduinţei nestrămutarea hotărârii Lui, a venit cu un jurământ;

pentru ca, prin două lucruri care nu se pot schimba şi în care este cu neputinţă ca Dumnezeu să mintă, să găsim o puternică îmbărbătare noi, a căror scăpare a fost să apucăm nădejdea care ne era pusă înainte, pe care o avem ca o ancoră a sufletului; o nădejde tare şi neclintită, care pătrunde dincolo de perdeaua dinăuntrul Templului, unde Isus a intrat pentru noi ca înainte-mergător, când a fost făcut „Mare Preot în veac, după rânduiala lui Melhisedec”.

Galateni 4:22 -28 ,,Căci este scris că Avraam a avut doi fii: unul din roabă, şi unul din femeia slobodă. Dar cel din roabă s-a născut în chip firesc, iar cel din femeia slobodă s-a născut prin făgăduință.

Lucrurile acestea trebuie luate în alt înţeles: acestea sunt două legăminte: unul, de pe muntele Sinai, naşte pentru robie şi este Agar - căci Agar este muntele Sinai din Arabia – şi răspunde Ierusalimului de acum care este în robie împreună cu copiii săi. Dar Ierusalimul cel de sus este slobod, şi el este mama noastră.

Fiindcă este scris: „Bucură-te, stearpo, care nu naşti deloc! Izbucneşte de bucurie şi strigă, tu, care nu eşti în durerile naşterii! Căci copiii celei părăsite vor fi în număr mai mare decât copiii celei cu bărbat.” Şi voi, fraţilor, ca şi Isaac, voi sunteţi copii ai făgăduinţei.,,

Romani 15:8 Hristos a fost, în adevăr, un slujitor al tăierii împrejur, ca să dovedească credincioşia lui Dumnezeu şi să întărească făgăduinţele date părinţilor;

Evrei 11:7 "Prin credinţă Noe, când a fost înştiinţat de Dumnezeu despre lucruri care încă nu se vedeau, şi, plin de o teamă sfântă, a făcut un chivot ca să-şi scape casa; prin ea, el a osândit lumea şi a ajuns moştenitor al neprihănirii care se capătă prin credinţă."

Evrei 11:10 Căci el (Avraam) aştepta cetatea care are temelii tari, al cărei meşter şi ziditor este Dumnezeu. 14.Cei ce vorbesc în felul acesta arată desluşit că sunt în căutarea unei patrii. 16 "Dar doreau o patrie mai bună, adică o patrie cerească.

De aceea lui Dumnezeu nu-I este ruşine să Se numească Dumnezeul lor, căci le-a pregătit o cetate."(aceeas cetate pe care o asteptam si noi pe care Dumnezeu ia dat-o lui Avraam si credinciosilor din vechime ca fagaduinta a mostenirii) Biblia vorbeste de o singura cetate (nu mai multe) Ierusalimul cel nou (de sus) sau Cortul lui Dumnezeu cu oamenii care se coboară pe pamantul cel nou (locatia mostenirii) pe care Dumnezeu a pregatito atat pentru inaintasii credintei descrisi in Evrei 11 cat si pentru credinciosii din prezent mostenirea fiind comuna. (Vezi si Apocalipsa 21,2-3,10. Matei 5.5; Psalm37:29; Dan.7:18,22,27; Apocalipsa 5:10 etc)

In toate veacurile Dumnezeu a aplicat acelas plan pentru salvarea omului pe care la intocmit in Sine Insusi inainte de intemeierea lumii care contine:

1. Harul nemeritat

2. Neprihanirea prin credinta, iertarea sau stergerea pacatelor prin jertfa lui Isus (chiar daca la cei din vechime jertfa lui Isus sa aplicat dupa depunerea ei)

3. Mostenirea (comuna tuturor credinciosilor de pretutindeni.)

Scris de Marcel Rus

ULTIMELE POSTĂRI DE PE BLOG

DRAGOSTE

NĂDEJDE

CREDINȚĂ

Adunarea Apostolică Sabateriană • Copyright 2023